Negociatorii UE au convenit asupra unei noi legi privind returnarea migranților
Pe 1 iunie 2026, negociatorii Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la reguli menite să accelereze și să crească rapiditatea deportărilor din UE, incluzând posibilitatea de a trimite solicitanții de azil respinși către „centre de returnare” aflate în afara blocului comunitar. Aceast măsură face parte dintr-o reformă nuanțată a politicii de migrație a Uniunii, care vizează sporirea controlului asupra celor care traversează granițele externe ale UE și sprijinirea țărilor care primesc cea mai mare parte a migranților externi.
Acordul a fost atins cu câteva zile înainte de aplicarea altor reforme legate de migrație și azil, ce vor intra în vigoare pe 12 iunie. Comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a subliniat importanța acestui protocol, afirmând că va ajuta Uniunea să recâștige controlul nu numai asupra celor care intră în teritoriu, dar și asupra celor care trebuie să-l părăsească.
Brunner a evidențiat faptul că, potrivit unor date recente de la Eurostat, doar aproximativ 27% dintre solicitanții de azil respinși părăsesc blocul. „Trebuie să redăm oamenilor sentimentul că avem control asupra situației”, a declarat acesta.
În conformitate cu noul acord, statele membre vor putea să trimită persoanele care au fost ordonate să părăsească teritoriul UE către aceste centre de returnare — o opțiune pe care mai multe țări din UE o analizează deja. Totuși, grupurile din societatea civilă avertizează că această măsură ar putea deschide ușa pentru abuzuri și încălcări ale drepturilor omului.
Textul reglementării introduce și reguli stricte pentru gestionarea persoanelor considerate o amenințare la adresa securității, permitând percheziții la domiciliu, detenții îndelungate, interdicții de intrare și sancțiuni pentru cei care nu cooperează. MEP-ul francez François-Xavier Bellamy a remarcat că „ani de zile, Europa a transmis cel mai prost mesaj: chiar dacă nu aveai dreptul să rămâi, erai probabil că nu se va întâmpla nimic. Această eră se încheie. Dacă nu ai dreptul să rămâi în Europa, va trebui să pleci.”
Poziția Parlamentului în discuțiile recente a fost susținută de Partidul Popular European (EPP), de grupurile conservatoare europene și de naționaliști, în ciuda opoziției venite din partea legislatorilor liberal și de stânga.
Pe de altă parte, negociatoarea din partea verzilor, Mélissa Camara, a criticat noul text pentru „arsenalul legal care servește o ideologie xenofobă”, subliniind că permite instituirea de centre de returnare în afara Uniunii Europene și utilizarea detenției pentru minori, precum și „vizitele la domiciliu inspirate de practicile ICE” — referindu-se la Agenția americană de Imigrare și Vamă, recunoscută pentru controversele sale.
Negocierile din luna precedentă au eșuat din cauza dezacordurilor privind data de implementare a noilor măsuri. Totuși, subiectul de luni precizează că anumite aspecte ale textului vor intra în vigoare abia după un an, însă unele prevederi, inclusiv măsurile care permit statelor să stabilească centre de returnare, vor fi aplicate imediat — un punct esențial pentru țările care doresc să demareze aceste acțiuni, precum Olanda și Germania.
Marta Welander, director de advocacy la Comitetul Internațional pentru Refugiați, a avertizat că planul marchează un „capitol alarmant nou în abordarea Uniunii Europene față de azil și migrație”.
Aceasta a adăugat că acordul va oferi guvernelor puteri mult mai extinse de a reține și deporta persoane, având potențialul de a normaliza raidurile pentru imigranți și de a extinde utilizarea detenției în facilități asemănătoare închisorilor aflate în afara teritoriului UE, care vor deveni „găuri negre legale”. Mai mult, există riscul real ca oamenii să fie deportați în țări unde ar putea fi supuși persecuției, torturii sau altor forme de violență.
Atât Consiliul, cât și Parlamentul European trebuie acum să aprobe acest acord pentru a intra în vigoare.