O criză de calm și rațiune în mijlocul haosului global
Într-un moment când Uniunea Europeană pare să oscileze între gestionarea unui război terestru brutal în Ucraina și o dramatică bătălie economică declanșată de tarifele impuse de administrația Trump, liniștea strategică devine o resursă mai valoroasă decât oricând. Și totuși, ce vedem? Politicieni nervoși, calcule de criză și prea puțin spațiu de manevră pentru cele mai vulnerabile state membre. Când „războiul comercial” devine tema dominantă a discuțiilor, Ucraina se vede împinsă pe un plan secundar dureros de nefiresc.
Polonia, gazda întâlnirii dintre miniștrii de finanțe ai UE, își vede speranțele năruite. Era planificat un impuls major pentru un fond european de reînarmare, menit să includă chiar și state non-UE precum Marea Britanie și Norvegia. Dar în loc de solidaritate, rearmare și răspunsuri tranșante, Consiliul UE arată bizar de preocupat de mișcările comerciale de la Casa Albă.
„Tarifele Trump”: o insultă politico-economică la adresa UE
Cu o așa-numită pauză de 90 de zile, oferită de Trump, Europa are în față doar timp pentru simulări, discuții interminabile și strategie de avarie. Această amânare, în loc să calmeze spiritele, a alimentat un peisaj birocratic în care „pregătirea pentru ce e mai rău” a devenit mantra fiecărei întâlniri din spatele ușilor închise. Totuși, rămân în vigoare tarife de 10% și alte impuneri asupra oțelului, aluminiului și automobilelor. Industria europeană, zguduită din temelii de această agresiune, pare să sufere nu doar economic, ci și politic, în fața unei lipse crase de coeziune în rândurile liderilor europeni.
Între timp, divergențele devin și mai clare. Ţările bogate discută cum să compenseze pierderile companiilor lor afectate, în timp ce statele cu un spațiu fiscal mic privesc neputincioase din umbră. Spania propune folosirea veniturilor obținute prin noi tarife pentru a sprijini businessurile din toată Europa, iar Italia sugerează suspendarea regulilor stricte privind cheltuielile UE. Soluții disperate pentru vremuri disperate, dar solidaritatea rămâne o ficțiune.
Rearmarea Europei – o utopie sau un pas necesar?
Pe lângă războiul comercial, tensiunile dintre SUA și UE au împins unele națiuni mai belicoase, cum ar fi Polonia și Regatul Unit, să urmărească idei alternative pentru întărirea sectoarelor lor militare. Varianta unui fond nou de rearmare capătă tot mai multă tracțiune, mai ales în cercurile țărilor nordice, cum ar fi Suedia și Finlanda. Spre deosebire de abordările clasice ale Comisiei Europene, acest fond promite agilitate, fiind deschis și unor state non-membre UE, precum Norvegia și Elveția.
Cu toate acestea, falia Nord-Sud în materie de priorități apasă greu. Statele sudice, situate departe de Rusia, resping categoric orice plan care implică creșterea semnificativă a bugetelor pentru apărare. Dezbaterile din culisele întâlnirii par să anticipeze o concluzie lipsită de consens, în ciuda importanței evidente a unui răspuns unificat la amenințările strategice.
Un colaps iminent al economiei și solidarității europene?
În acest peisaj sumbru, Fabian Zuleeg, directorul European Policy Center, avertizează asupra unui declin economic global cauzat de acest conflict comercial. Scenariile apocaliptice rămân predominante: scăderea creșterii economice, inflație scăpată de sub control și un vid de leadership. Într-o încercare disperată de a evita prăbușirea, unele guverne puternic îndatorate propun soluții comune de împrumut, deși rezistența altor membri UE rămâne un obstacol definitoriu.
Războiul din Ucraina continuă să roadă la granițele Europei, cu Moscova așteptând orice semn de slăbiciune. Totuși, comunitatea europeană pare blocată într-un ciclu nesfârșit de calcule prozaice, ignorând realitatea care se profilează. În această ecuație a eșecurilor strategice și a orgoliilor politice, rămâne o întrebare crucială: câte crize mai poate supraviețui o Europă atât de dezbinată?
Sursa: www.politico.eu/article/trumps-trade-war-forces-eu-to-look-for-buddha-like-calm/