Filipinele refuză categoric ancheta CPI asupra miilor de morți din războiul împotriva drogurilor al lui Duterte
Într-o declarație recentă, președintele Ferdinand Marcos Jr. a subliniat ferm poziția guvernului filipinez de a nu coopera cu ancheta Curții Penale Internaționale (CPI) referitoare la campania brutală anti-drog implementată de predecesorul său, Rodrigo Duterte. Acesta a afirmat cu hotărâre că „nu vom ridica un deget” în sprijinul unei investigații care este percepută ca o amenințare la adresa suveranității naționale.
Marcos a reiterat aceste idei în cadrul unei conferințe de presă, subliniind că guvernul nu va facilita nicio investigație condusă de CPI. El a menționat că, deși investigatorii ar putea vizita Filipinele ca „persoane obișnuite”, ei nu vor primi suport oficial din partea autorităților. Aceasta reprezintă o poziție defensivă clară, în fața presiunilor internaționale care solicită o examinare mai detaliată a abuzurilor din țară.
Atitudinea oficialilor din țară a fost diversă, vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte, adăugând că „străinii nu trebuie lăsați să se amestece în treburile țării”. Aceasta sugerează o poziție comună între conducătorii filipinezi care se opun investigațiilor internaționale, considerându-le o încercare de încălcare a suveranității naționale.
Retorica guvernului filipinez devine și mai clară având în vedere că Filipinele s-au retras oficial din CPI în 2019, în urma contestării autorității acestui tribunal de către Rodrigo Duterte, în legătură cu politicile sale împotriva drogurilor. Deși poliția recunoaște un număr oficial de 6.200 de decese legate de această campanie, organizațiile pentru drepturile omului susțin că cifra reală este mult mai mare, acuzând forțele de ordine de execuții extrajudiciare și alte încălcări ale drepturilor umane care rămân neinvestigate.
Recent, Curtea Penală Internațională a decis să continue ancheta, după un apel din partea guvernului filipinez în luna iulie, ceea ce subliniază gravitatea situației drepturilor omului din Filipine. Această refuzare a cooperării cu CPI agravează tensiunea dintre dorința de a proteja suveranitatea și necesitatea de a aborda problemele legate de drepturile omului, generând astfel reacții internaționale din ce în ce mai intense.