Putin refuză, Europa critică
Un nou episod al dramei politice dintre Rusia și Ucraina escaladează, iar întreaga Europă devine o scenă. Vladimir Putin continuă să ignore solicitările clare făcute de liderii europeni pentru un armistițiu de 30 de zile înainte de orice fel de negocieri serioase. Sfidați, liderii europeni acuză Kremlinul de jocuri lipsite de onestitate, menite mai degrabă să tergiverseze calea către pace decât să o apropie.
Kaja Kallas atacă frontal
Într-un răspuns tăios, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Rusia nu demonstrează nicio intenție de pace reală: „Dacă bombardamentele asupra Ucrainei continuă, este imposibil să vorbim despre pace. Nu poate exista dialog sub tir.” Observațiile sale au consolidat ideea că Moscova încearcă să tragă de timp și să își păstreze pozițiile militare prin acțiuni de fațadă.
Diviziunea dintre Europa și SUA
În ciuda poziției ferme a Uniunii Europene, administrația americană aduce o altă perspectivă problemativă la masă. Fostul președinte Donald Trump sugerează ca Ucraina să accepte „IMEDIAT” invitația lui Putin la discuțiile din Turcia, chiar și în lipsa unui armistițiu. Această disonanță transatlantică nu face decât să sublinieze lipsa unei strategii unitare, dezvăluind fracturile politice dintre aliați.
Răspunsurile liderilor europeni
La Londra, miniștrii de externe ai grupului Weimar-Plus nu s-au ferit să expună poziții clare. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a insistat asupra necesității unui armistițiu complet și necondiționat. „Zelensky a arătat în repetate rânduri că dorește o rezoluție diplomatică. Răspunsul Rusiei? Bombardamente și pretexte,” a subliniat acesta.
Și Spania își menține linia dură. Ministrul de externe spaniol, José Manuel Albares, consideră armistițiul drept primul pas spre o pace adevărată. Totuși, avertizează asupra inutilității discuțiilor: „Dacă întâlnirea de la Istanbul nu este decât un truc pentru a câștiga timp, atunci nu are valoare.”
Germania și sancțiunile
Noul ministru de externe al Germaniei, Johann Wadephul, ridică alt steag: sancțiunile. Berlinul promite continuarea livrărilor de arme către Ucraina și sprijină propunerile SUA privind sancțiunile suplimentare împotriva exporturilor rusești de petrol. Este evident că presiunea economică devine principalul instrument al Europei într-un conflict care refuză să se încheie.
Vladimir Putin, descris ca un lider izolat
Kallas și ceilalți șefi de diplomație europeni sunt sceptici în fața atitudinii intransigente a lui Putin. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, avansează chiar teoria că liderul rus primește informații cosmetizate despre starea devastată a economiei rusești și a armatei. Tot acesta denunță „nebunia” unui dictator care, după două decenii, nu mai este ancorat în realitate.
Un joc periculos
Dincolo de declarații și sancțiuni, o întrebare răsună clar printre diplomați: cât poate fi împins Putin până cedează? Fără un răspuns clar de la Kremlin, războiul din Ucraina rămâne o rană deschisă, iar întregul continent pare să sufere de pe urma acestui joc toxic, care lasă mii de victime și distruge vieți în fiecare zi.
Sursa: www.politico.eu/article/vladimir-putin-must-agree-ukraine-ceasefire-before-talks-eu-leader-warn/