MEPs URGE BRUSSELS TO ACT OVER RUSSIA’S VENICE BIENNALE RETURN
Un număr de 37 de membri ai Parlamentului European solicită conducereii de vârf a Uniunii Europene să reacționeze în urma deciziei Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la expoziția din 2026. Această intervenție amplifică tensiunea într-un conflict tot mai intensificat care a apărut după decizia Bienalei de a reinstaura Rusia, în contextul în care expoziția urmează să fie deschisă pe 9 mai.
Într-o scrisoare obținută de POLITICO, care a fost trimisă joi, parlamentarii fac apel la Bruxelles să suspendă finanțarea UE pentru Bienală în cazul în care participarea Rusiei va fi concretizată și să impună „măsuri restrictive” împotriva indivizilor și entităților legate de pavilionul rus. Ei subliniază faptul că ceea ce se desfășoară este mult mai mult decât o simplă controversă culturală, adresându-se președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, și Ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos.
Membrii Parlamentului European caracterizează decizia ca fiind „un test pentru a vedea dacă Uniunea Europeană își respectă afirmațiile” legate de Ucraina, de valorile sale și de statul de drept.
Intervenția crește miza într-un conflict care a prins avânt după ce Fundația Bienalei a confirmat recent că Rusia va reveni pentru prima dată după invazia sa pe scară largă asupra Ucrainei din 2022. Această decizie a întâmpinat deja condamnări din partea a peste 20 de guverne europene și a provocat avertismente din partea Comisiei Europene că va analiza și, eventual, va retrage finanțarea pentru acest eveniment.
Membrii Parlamentului European insistă asupra faptului că fondurile UE, care se ridică la aproximativ 2 milioane de euro pe parcursul a trei ani, nu ar trebui să „susțină direct sau indirect” o platformă care ar putea reabilita statutul internațional al Rusiei. De asemenea, aceștia solicită o revizuire a conformității sancțiunilor pentru cei implicați în organizarea pavilionului rus, menționând legături presupuse între comisarul pavilionului și Rostec, un conglomerat de apărare de stat din Rusia. Ei îndeamnă la măsuri restrictive vizând pe oricine conectat la Kremlin sau la efortul său de război.
Bienala s-a apărat spunând că arta ar trebui să rămână un spațiu de dialog, liber de excluderi politice. Ministerul italian al culturii a luat de asemenea măsuri pentru a se distanța de fundație, iar ministrul Alessandro Giuli i-a cerut reprezentantei guvernului pe boardul Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, invocând o ruptură a încrederii. Conform ministerului, aceasta nu a informat Roma despre posibila participare a Federației Ruse, sprijinind ulterior implicarea acesteia, în ciuda sensibilității internaționale a problemei. Gregoretti nu a demisionat până acum.
La baza disputei se află o întrebare mai largă despre dacă platformele culturale pot rămâne neutre în timp de război. Pentru Bienală, răspunsul pe care îl oferă este afirmativ, însă pentru un număr tot mai mare de politicieni europeni, această poziție nu mai este viabilă. „Cazul politic, moral și legal este clar”, au scris legislatorii. „Ce este necesar acum este acțiunea.”