Nominalizarea lui Jim Hagemann Snabe provoacă critici legate de conflictul de interese
Numirea lui Jim Hagemann Snabe, președintele Siemens, ca consultant pentru Comisia Europeană în domeniul inteligenței artificiale industriale a stârnit o reacție puternică și controversată la Bruxelles. Acest demers a avut loc la scurt timp după ce compania germană a influențat revizuirea normelor referitoare la inteligența artificială în Uniunea Europeană.
KIM VAN SPARRENTAK, un politician olandez și lider al inițiativei legate de reglementările AI din Parlamentul European, a declarat: „Prima mea reacție a fost doar: Wow. Au luptat din greu împotriva reglementărilor AI pentru propriile interese, militeză pentru suveranitatea tehnologică, iar acum se află în postura de a decide cum vom integra AI-ul.”
Comisia Europeană a anunțat numirea lui Snabe ca consilier pentru președintele Ursula von der Leyen și pentru Henna Virkkunen, responsabilă cu tehnologia, având ca scop creșterea utilizării inteligenței artificiale în industria europeană. Snabe, în vârstă de 60 de ani, va presta activități neplătite până în martie 2027 și se va concentra pe redactarea unui raport care va analiza subiecte precum infrastructura AI, tehnologiile avansate și adoptarea AI în industrie.
Controversa provine în principal din legătura strânsă dintre Siemens și lobbying-ul pentru diminuarea restricțiilor impuse de noile reguli AI, care sunt esențiale pentru strategia industrială europeană. Siemens a sprijinit o excepție care ar exclude aplicațiile industriale AI de sub regimul legislativ al Uniunii Europene, argumentând că reglementările paralele ar putea bloca inovația. Acest lucru a primit aprobarea din partea unor oficiali germani de rang înalt, inclusiv cancelarul Friedrich Merz.
Adoptarea acestei excepții a fost avizată favorabil de către o comisie a Parlamentului European, iar votul final este așteptat în următoarele săptămâni. Siemens se află și în fruntea unui nou grup de lobby numit European Tech Creators, care include companii precum SAP, ASML, Airbus, și Nokia, având ca scop influențarea deciziilor politice la Bruxelles.
Criticii acestui demers consideră că numirea lui Snabe este un semnal politic greșit, adâncind îngrijorările legate de influența industriei asupra reglementărilor care ar trebui să protejeze interesul public. BRANDO BENIFEI, un democrat social italian și lider al negocierilor parlamentare pe marginea legislației AI, a afirmat: „Numirea președintelui Siemens, după ce compania a militat activ pentru slăbirea legii AI, trimite un semnal politic greșit.”
Campionii transparenței au fost și mai direcți în criticile lor, evidențiind, de asemenea, precedenți negativi privind numirile controversate în funcții de decizie din cadrul Comisiei Europene. În trecut, economista americană Fiona Scott Morton a renunțat la o poziție de economist șef după ce s-a confruntat cu critici legate de consultanțele sale anterioare pentru companii mari.
Comisia a afirmat că, în urma evaluării, nu a găsit niciun conflict de interese în ceea ce privește mandatul consultativ al lui Snabe. Totuși, acestuia i s-a cerut să se abțină de la rolurile sale de consultant sau de conducere în companii precum Google Cloud și C3 AI, fără să fie specificată o abținere similară de la Siemens.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, BALAZS UJVARI, a declarat că consilierii speciali nu trebuie să-și înregistreze întâlnirile în registrele de transparență, dar subliniază că aceștia nu trebuie să-și exploateze în mod inadecvat funcția. Cu toate acestea, îngrijorările persistă în rândul autorităților legislative, care subliniază că politicile ar trebui să servească interesele cetățenilor europeni, nu doar industriei.
În concluzie, numirea lui Jim Hagemann Snabe ca consultant al Comisiei Europene aduce în prim-plan discuții importante despre influența industriei, cerințele de transparență și responsabilitatea față de public într-o perioadă marcată de avansuri rapide în domeniul inteligenței artificiale.