Bugetul pe 2026 amânat pentru februarie
Într-o nouă lovitură pentru stabilitatea economică, Guvernul României se confruntă cu o întârziere semnificativă în adoptarea bugetului național pentru anul 2026, un proces crucial care trebuie finalizat până la 15 noiembrie, conform legislației în vigoare. Această amânare dramatică, preconizată să aibă loc abia după data de 30 ianuarie, stârnește serioase îngrijorări cu privire la eficiența procesului decizional din cadrul executivului, lăsând economia românească într-o stare de incertitudine.
Explicațiile vicepremierului Tánczos Barna
Vicepremierul Tánczos Barna, fost ministru de Finanțe, a subliniat că principalele cauze ale acestei întârzieri sunt vacanța parlamentară, precum și necesitatea de a finaliza reformele administrative atât la nivelul central, cât și local. „Trebuie convocat Parlamentul și, până atunci, trebuie să analizăm cum gestionăm pachetele menționate pentru administrație, pentru relansarea economică și toate modificările necesare pentru întocmirea legii bugetului”, a comentat Barna.
Blocaj în reforma administrației
Pe de altă parte, ședința coaliției de guvernare, care reunește PSD, PNL, USR și UDMR, programată pentru miercuri, 17 decembrie, ar putea reprezentă o oportunitate pentru deblocarea negociabilității. Deși s-a atins un consens pe 14 noiembrie pentru reducerea cu 10% a personalului din administrația locală, discuțiile s-au blocat, iar premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă: fără adopția reformelor până la jumătatea lui decembrie, bugetul va compromite ținta de deficit de maximum 6,5% din PIB, stabilită în raportul cu Comisia Europeană.
Deficitul și perspectivele economice
Deficitul estimat pentru anul 2025 se ridică la 8,5%, ceea ce complică și mai mult lucrurile, din cauza majorării TVA-ului, a înghețării pensiilor și a salariilor bugetare, alături de posibile creșteri ale impozitelor pe proprietăți, programate să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Sorin Grindeanu, reprezentant al PSD, a confirmat consensul pe plan local, dar a respins ideea tăierilor de salarii în ministere. La ședința de miercuri se va decide, de asemenea, salariul minim pentru 2026.
Cererea pentru tranșa din PNRR
Într-un alt context, Guvernul se pregătește să depună o cerere pentru a patra tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,5 miliarde euro, pe care intenționează să o trimite vineri, 19 decembrie. Totuși, reformele, inclusiv pensionarea magistraților, sunt departe de a fi completate, ceea ce ar putea afecta grav accesul la fonduri. Noul PNRR, renegociat, a abandonat 7 miliarde euro din planul inițial, dar menține încă 370 de obiective, având acces la 11 miliarde euro până în august 2026, destinați unor proiecte mari, precum Autostrada A7 Ploiești-Pașcani.
Proiecții economice și concluzii
Comisia Europeană a estimat o creștere a PIB-ului de 1,1% în 2026, comparativ cu 0,7% în 2025, și un deficit bugetar de 6,2%, ca urmare a consolidării fiscale. Aceste prognoze subliniază unul dintre cele mai importante aspecte: adoptarea rapidă a reformelor necesare și aprobarea bugetului sunt esențiale pentru asigurarea stabilității economice a României.
Sursa: www.realitatea.net/stiri/actual/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-vicepremierul-barna-explica-blocajul-reformelor-administrative-guvernul-cere-25-miliarde-euro-pnrr_694270931c546c206925623b
Sursa: reflect24.ro/economie/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-explica-barna/?v=1765977476