TENDINȚA MIGRAȚIEI TINERILOR CĂTRE VEST REVINE. CE PIERDERI SUFERĂ ECONOMIA ROMÂNIEI
Aproximativ 25% dintre românii care aleg să plece la muncă în străinătate sunt absolvenți de facultate, ceea ce sugerează o pierdere economică semnificativă pentru stat, estimată la peste 200.000 de lei pentru fiecare tânăr emigrant. Această situație devine din ce în ce mai îngrijorătoare, având în vedere că exodul tinerilor afectează sectoare esențiale pentru dezvoltarea economică a României, într-un context economic deja fragil.
Printre principalele destinații ale tinerilor se numără Germania, Italia, Spania și Franța, țări care oferă condiții de muncă superioare și salarii mult mai atractive. Europarlamentarul Eugen Tomac a evidențiat, în cadrul emisiunii „BE EU”, importanța susținerea pieței forței de muncă și necesitatea sprijinirii tinerilor prin intermediul Fondului Social European Plus și Garanției Europene pentru Copii, pentru a le răspunde mai bine nevoilor și aspirațiilor profesionale.
În prezent, mulți tineri sunt mai preocupați de stabilitatea locului de muncă și de siguranța veniturilor decât de oportunitățile de avansare sau de schimbare a locului de muncă. Această frică de nesiguranță economică a determinat numeroși tineri să rămână în poziții care nu le aduc satisfacție, în condițiile în care opțiunile disponibile pe piața muncii sunt tot mai limitate. Mai mult, exodul tinerilor se intensifică, aceștia căutând din ce în ce mai des oportunități în afaceri internaționale.
Consultantul HR Andra Pintican a subliniat o tendință emergentă cunoscută sub numele de „job hugging”, care se referă la menținerea locurilor de muncă pentru a evita burnout-ul și instabilitatea economică. Aceasta arată o schimbare profundă în mentalitatea angajaților, care devin din ce în ce mai prudenți din cauza crizei generate de pandemie. Angajatorii, de asemenea, devin mai selectivi, având un accent mai mare pe păstrarea angajaților actuali și adaptarea acestora la cerințele tot mai schimbătoare ale pieței.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică o creștere alarmantă cu 70.000 a numărului de români plecați la muncă în străinătate în 2024, comparativ cu anul anterior, fapt ce amplifică riscurile asupra forței de muncă locale. România se confruntă cu riscul de a pierde personal calificat din domenii cruciale, precum ingineria și IT-ul, unde deja există o estimare a deficitului semnificativ de competențe.
Adrian Negrescu, analist economic, a caracterizat această situație ca fiind extrem de gravă, afirmând că miliarde de euro investite în educație se „irosesc” atunci când absolvenții aleg să lucreze în străinătate pentru salarii modeste. Tinerii absolvenți se confruntă adesea cu oferte salariale care nu reflectă pregătirea lor profesională, ceea ce le limitează drastic opțiunile și perspectivele de carieră.
Dr. Iulian Gâlcă, specialist în chirurgie oncologică, care a luat decizia de a părăsi România acum șapte ani, povestește despre lipsa oportunităților și a sprijinului profesional din sistemul medical românesc, determinându-l să caute o carieră mai promițătoare în Germania. Exemplul său evidențiază modul în care tinerii talentați aleg să emigreze datorită unui mediu de muncă inadecvat și a unei lipse de încredere în viitorul lor profesional în țară.
În concluzie, migrarea tinerilor români către țări care oferă oportunități mai bune nu doar că afectează economia națională, ci ridică semne serioase de întrebare pe marginea viitorului forței de muncă din România, punând o presiune suplimentară asupra sistemelor educaționale și de formare profesională.