Franța flirtează cu ideea confiscării activelor înghețate ale Rusiei
Într-o dinamică internațională tensionată și lipsită de consens, Franța pare să se apropie cu pași mărunți, dar fermi, de posibilitatea confiscării activelor înghețate ale Rusiei, evaluate la colosala sumă de 200 de miliarde de euro. Aceste active, aflate sub sechestru în instituția financiară Euroclear din Bruxelles, au devenit un subiect fierbinte al discuțiilor europene și globale, după invazia totală a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Un oficial francez, cu acces la negocierile din interiorul guvernului și al discuțiilor bilaterale dintre Paris și Berlin, a confirmat în privat acest scenariu. Ideea discutată presupune utilizarea acestor active pentru a garanta împrumuturi acordate Kievului. Oficialul a vorbit în mod anonim, ținând cont de sensibilitatea subiectului și potențialele implicații legale internaționale. De altfel, Franța și Germania par să meargă pe nisipuri mișcătoare, unde linia dintre legalitate și pragmatism devine tot mai subțire.
Blocaj legal și presiuni politice
Pozițiile oficiale ale miniștrilor francezi nu sunt mai puțin controversate. În mod public, aceștia resping ferm posibilitatea utilizării directe ale acestor active, invocând riscurile clare de încălcare a legilor internaționale. Ministrul Economiei din Franța, Eric Lombard, a subliniat că, date fiind circumstanțele războiului, „aceste active rămân legal proprietatea Băncii Centrale a Rusiei”. Fără o cale legală explicită, confiscarea lor ar putea genera o dezordine financiară fără precedent, speriind eventual investitorii internaționali și destabilizând încrederea globală în piața din Europa.
Mai ales în contextul în care SUA, sub conducerea aparent impredictibilă a fostului președinte Donald Trump, își atenuează rolul în securitatea europeană, Franța este constrânsă să exploreze opțiuni alternative. Totuși, în absența unei coordonări mai ferme între Berlin, Paris și restul Europei, rămâne incert dacă inițiativele de acest gen pot primi acordul general.
Un colos financiar transformat în armă? În mod precaut
Vecinii Rusiei, în special țările baltice și nordice, nu își pierd timpul cu dileme sterile. Poziția lor dură cere ca acești bani să fie canalizați imediat către sprijinirea Ucrainei, fără rezerve și ezitări. În schimb, strategia prudențială a Franței trădează o altă abordare: folosirea activelor strict ca mecanism de garantare pentru noi împrumuturi, evitând astfel capcanele legale evidente.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron, deși favorabil includerii activelor în negocierile finale de pace cu Rusia, continuă să evite pozițiile decise. Declarațiile sale recente de la Washington indică mai curând o politică a tergiversării decât o direcție clară, amplificând incertitudinea Europei în gestionarea unui conflict care pare tot mai departe de un final.
Compromisuri geopolitice și calcule geopolitice fragile
În timp ce Germania, sub administrația viitorului cancelar Friedrich Merz, ar putea încă oscila în privința acestei decizii, alte state, precum Regatul Unit, sunt mai dispuse să folosească activele înghețate pentru a spijini imediat Ucraina. Cu toate acestea, până și aliații britanici conștientizează că orice pas greșit riscă să transforme această strategie într-un bumerang geopolitic.
Dincolo de discursurile politice și de iluziile solidarității europene, realitatea brută indică o lipsă cruntă de consens. Între dorința evidenței morale în sprijinirea Ucrainei și teama de răspunsuri imprevizibile din partea Rusiei, liderii europeni continuă să meargă pe o linie subțire, cu aspirații mari dar temeri și mai mari.
Sursa: www.politico.eu/article/france-warming-up-seizing-russia-assets-eu-us-donald-trump/