Decizii șocante ale Băncii Angliei: dobânzile și prognozele economice sub semnul întrebării
Banca Angliei a zguduit din temelii tabloul economic al Marii Britanii, reducând din nou ratele dobânzilor și oferind previziuni sumbre pentru creșterea economică. Desigur, acest lucru vine într-un moment deja tensionat, unde inflația rămâne o problemă persistentă, iar politicienii jonglează cu vina și dezamăgirea.
Un șoc dublu pentru guvern: prognoza de creștere economică pentru 2025 a fost redusă la un jalnic 0,75%, în timp ce estimările pentru inflație s-au revizuit în sus, ajungând la 3,5%. Practic, toate semnalele indică o stagnare împovărătoare, ca să nu spunem direct un eșec gestionat lamentabil. În tot acest timp, inflația depășește obiectivele stabilite, culminând cu o lipsă de direcție clară din partea autorităților.
Inflație, stagnare și promisiuni goale
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, încearcă să calmeze spiritele, insistând că inflația își va găsi calea înapoi spre ținta de 2%. Dar cine mai are răbdare pentru „prognoze pe termen mediu”, în condițiile în care prețurile cresc, salariile stagnează și încrederea publică se prăbușește?
Cu toate acestea, Bailey și adjunctul său, Dave Ramsden, țin să amintească faptul că, deși 2025 arată un tablou sumbru, perspectivele pentru 2026 și 2027 rămân neschimbate. Pare o încercare disperată de a invalida criticile legate de abordarea mult prea lentă și precaută a politicii monetare.
Inflația „volatilă” și povara prețurilor la energie
Creșterea accelerată a prețurilor la gaze naturale este doar ultimul capitol al unei crize perpetue. Invocând vremea rece din ultimele săptămâni, Bailey reiterează că aceste fluctuații energetice nu vor afecta restul economiei la fel ca în anul precedent. Cu toate acestea, pentru familiile britanice, care văd cum facturile la apă și energie le subțiază veniturile, aceste cuvinte sunt simple vorbe fără substanță.
Unii economiști consideră că acest „drum accidentat” descris de Bancă maschează de fapt o toleranță periculoasă pentru inflație. Ideea unei economii în stagnare cu prețuri în creștere, cunoscută sub numele de ‘stagflație’, devine tot mai palpabilă, iar critici precum Jonathan Haskel susțin tranșant că această prognoză miroase clar a dezastru iminent.
Politicienii și responsabilitatea eschivată
Cancelarul Rachel Reeves a calificat reducerea ratei dobânzilor drept o veste bună, dar creșterea economică anemică rămâne un motiv major de îngrijorare. La polul opus, Mel Stride nu ratează ocazia de a arunca vina pe bugetul „dezastruos” al lui Reeves, sugerând că actuala politică fiscală a fost un factor determinant pentru aceste previziuni economice deprimante.
În tot acest bruiaj politic, piețele financiare acționează fără milă. Lira sterlină a scăzut cu peste 1%, iar diverși membri ai Comitetului de Politică Monetară au evidențiat diviziunile interne. Voturi pentru măsuri mai drastice sugerează o schimbare de paradigmă, dar opiniile divergente amplifică incertitudinea.
Impactul amenințărilor tarifare americane
Dacă asta nu era destul, perspectivele sunt și mai întunecate datorită tarifelor comerciale pe care administrația Trump le-a fluturat cu nonșalanță. Deși impactul exact rămâne neclar, este evident că orice dislocare a economiei globale va zdrobi și mai mult Marea Britanie. Economia, bazată preponderent pe servicii, poate fi mai puțin expusă, dar situația generală creează o vulnerabilitate periculoasă.
Banca Angliei și guvernanții ei promit abordări „graduale și atente”, dar între timp, cetățeanul obișnuit rămâne blocat într-un haos economic continuu. În spatele fiecărei mișcări aparent calculate, realitatea simplă este că echilibrul promisiunilor și acțiunilor este precar, iar răbdarea publicului – aproape epuizată.
Sursa: www.politico.eu/article/bank-of-england-cuts-interest-rates-and-lowers-growth-forecast/