Raport acuzator: Finanțarea UE pentru ONG-uri, un haos lipsit de transparență
Uniunea Europeană aruncă anual miliarde de euro către organizațiile nonguvernamentale (ONG-uri), fără a avea nici măcar un sistem decent de monitorizare a modului în care acești bani sunt cheltuiți. Un raport devastator al Curții Europene de Conturi acuză procesul de finanțare al UE de opacitate cruntă și de lipsă de responsabilitate.
Raportul folosește termeni precum „opac” și „confuz” pentru a descrie felul în care UE alocă finanțări. În loc să fie o structură transparentă și bine reglementată, sistemul actual pare mai degrabă o glumă scumpă, fără un control adecvat asupra destinației acestor fonduri publice. Este un apel urgent pentru reforme radicale în modul în care granturile sunt acordate, monitorizate și prezentate publicului.
Lobby pe bani publici: O întrebare delicată
Unul din aspectele cele mai inflamante ale raportului este legat de utilizarea banilor publici de către ONG-uri pentru a influența politica europeană. Se pare că există o indiferență totală din partea Comisiei Europene față de această posibilitate, deoarece informațiile despre activitățile de lobby finanțate de UE sunt, în general, ascunse publicului.
Curtea Europeană de Conturi acuză Comisia că nu a fost „curioasă” și nu a avut transparență în a verifica și expune modul în care ONG-urile folosesc finanțările primite. Deși nu s-au găsit încă dovezi clare de nereguli care să încalce legile UE, riscul ca acest lucru să se întâmple rămâne mai ridicat decât s-ar cuveni, din cauza absenței unui control serios.
Un sistem „prea opac” pentru timpurile moderne
În ciuda unor măsuri mai noi, cum ar fi orientări pentru ONG-uri privind utilizarea fondurilor UE, raportul subliniază că progresul rămâne insuficient. Sistemul este în continuare „prea opac”, potrivit Laimei Andrikienė, membră a Curții Europene de Conturi, care avertizează asupra necesității unor schimbări fundamentale. Ea declară că status quo-ul nu mai poate fi tolerat.
O altă problemă gravă evidențiată este că unele organizații auto-declarate ONG-uri nu se califică de fapt pentru acest statut. Într-un caz care frizează absurdul, un mare institut de cercetare care avea doar reprezentanți guvernamentali în conducere și-a declarat eligibilitatea ca ONG, păcălind astfel criteriile. Astfel de situații ridică semne de întrebare serioase privind integritatea întregului proces de finanțare.
Atacuri politice și o industrie nonprofit sub asediu
Momentul publicării raportului nu putea fi mai prost pentru sectorul nonprofit. Criticile din partea europarlamentarilor, în special ale membrilor Partidului Popular European, se intensifică. Acuzațiile că fondurile UE sunt utilizate pentru lobby în sprijinul Pactului Ecologic European doar sporesc presiunea asupra ONG-urilor.
Mai mult, pe măsură ce bugetul UE începe să fie renegociat, există un risc serioase ca fondurile destinate proiectelor de mediu și schimbări climatice să scadă sau să fie redirecționate spre alte priorități, precum apărarea și comerțul. Situația este agravată și de decizii internaționale, precum înghețarea programului USAID de către fostul președinte al SUA, Donald Trump, ceea ce reduce alte surse de finanțare.
Ce urmează pentru Comisia Europeană?
Recomandările emise către Comisie sunt clare: să redefinească ce înseamnă un ONG, să impună actualizări regulate ale modului în care sunt cheltuite fondurile și să intensifice verificările privind conformitatea cu valorile UE. Dacă aceste măsuri nu sunt implementate urgent, riscurile vor continua să afecteze reputația UE și să alimenteze critici dure.
Deși Comisia Europeană a promis să ia în considerare recomandările auditorilor, rămâne de văzut dacă vor urma acțiuni concrete sau dacă vom continua să asistăm la o gestionare laxă a miliardelor de euro destinate ONG-urilor. Pentru acum, însă, sistemul actual rămâne o pată pe imaginea de ansamblu a Uniunii Europene.
Sursa: www.politico.eu/article/brussels-eu-must-overhaul-opaque-funding-ngos-auditors-court-report/