O ciocnire între ambiții: Germania versus Franța
Undeva în adâncurile labirintului european al politicii comune de apărare, Germania și Franța intră în conflict deschis. Germania, alături de o coaliție formată din aproximativ 10 țări, cere deschiderea mecanismului de achiziții comune de armament către Regatul Unit și Canada. În timp ce Berlinul își impune viziunea de colaborare transcontinentală, Franța îmbrățișează poziția anti-Londra cu o îndârjire de neînvins.
În numele intereselor proprii, Parisul leagă totul de vechile reguli ale jocului geopolitic: peștii pentru arme. Într-un gest aproape caragialesc, oficialii francezi condiționează orice acord de apărare cu Regatul Unit de renegocieri în beneficiul lor privind drepturile de pescuit. Tactica lor? Intimidare diplomatică și amenințări voalate la adresa unui progres comun mult așteptat.
Un miliard plin de controverse: Planul SAFE
Conceput sub numele de cod „Security Action For Europe” (SAFE), pachetul de măsuri propus include o sumă colosală, 150 de miliarde de euro, disponibilă ca împrumuturi avantajoase pentru cheltuielile de apărare. Totuși, ideea unui sprijin extins către state non-UE rupe blocul comunitar în două tabere antagonice. Comisia Europeană însăși respinge vehement orice participare britanică, canadiană sau americană, invocând lipsa unor acorduri de apărare existente.
Cu toate acestea, Germania, sprijinită de state precum Olanda, Suedia și alte câteva, susține vehement deschiderea schemei de achiziții. Adepții acestui plan afirmă că europenii au nevoie urgentă de o legătură mai strânsă cu aliații lor tradiționali, în ciuda furiilor pariziene. Dar ce șanse are o inițiativă care calcă pe nervii Franței? Slim spre inexistente, dacă luăm în considerare tonul „vocal” al ambasadorului francez, care a făcut tot posibilul să provoace întârzieri.
Decizii între fântâni diplomatice și imbolduri economice
Germania pledează pentru deschiderea pieței de apărare către Regatul Unit și Canada, invocând argumente economice puternice și nevoia de solidaritate. Dar Parisul își joacă cartea cu o pricepere diabolică, invocând birocrația, întârzierile și necesitatea păstrării standardelor europene. Sub masca unor argumente tehnice, Franța refuză cu tărie orice intruziune a fostului său vecin imperialist.
O altă miză ascunsă este excluderea acestor țări din achizițiile comune în favoarea unor state „aprobate”: Ucraina, Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Alegerea aliaților preferați reflectă un calcul rece, în care Parisul vrea să conducă după propriile reguli, fără competiție străină.
Impas european sau doar un preludiu?
Uniunea Europeană pare prinsă într-un cerc vicios al conflictelor interne, marcat de orgolii și interese economice divergente. Deocamdată, ideea germană întâmpină obstacole majore. În timp ce câțiva actori mai mici, precum Olanda, Suedia și alte câteva state nordice, își exprimă solidaritatea, marea piedică rămâne, totuși, Franța. Totul pare să depindă de cel mai prețios „activ diplomatic european” al momentului: bass-ul, codul și drepturile de pescuit!
Șahul dintre Germania și Franța continuă, iar Europa mai pierde un pion important în cursa spre unitate defensivă. Indiferent ce decizii s-ar lua, o scindare irreconciliabilă a consensului pare inevitabilă, atât timp cât interesele naționale dictează politica comună. Ironia amară a situației? Într-un moment în care Europa ar fi trebuit să se ridice împreună, se afundă mai adânc în mlaștina disensiunilor.
Sursa: www.politico.eu/article/germany-leads-push-to-open-eu-defense-deal-to-u-k/