Blocajul fondurilor băncii centrale a Rusiei – o dilemă europeană
În urma invaziei brutale și ilegale a Ucrainei, G7 a făcut un pas îndrăzneț: înghețarea rezervei monetare externe a Rusiei, estimate la peste 300 de miliarde de euro. Aceste fonduri rămân blocate în băncile din UE, interzicându-se utilizarea lor de către Kremlin. Ce urmează să facă Europa cu aceste sume colosale?
Europa: lider al procrastinării politice
Demnitarii europeni au transformat tergiversarea într-o artă. De fiecare dată, noi scuze jalnice ies la suprafață, motivând de ce aceste active nu pot fi exploatate în sprijinul Ucrainei. Însă, pe măsură ce summit-urile și negocierile continuă, orice întârziere suplimentară ar putea provoca haos, oferind Rusiei șansa să recupereze aceste resurse.
De la justificări legale până la considerente financiare și politice, Uniunea Europeană pare captivă într-un labirint de neputință și inacțiune calculată.
Imunitatea suverană: un scut sau o simplă scuză?
Se invocă frecvent argumentul juridic conform căruia activele băncilor centrale beneficiază de imunitate suverană, ceea ce împiedică confiscarea acestora. Totuși, conceptul de „contramăsuri” în dreptul internațional oferă o portiță clară. Dacă aceste măsuri sunt proporționale și reversibile, ele pot fi utilizate împotriva statelor care comit acte ilegale.
Prin aplicarea unor contramăsuri asupra activelor băncii centrale a Rusiei, Europa ar putea exercita o presiune reală asupra Moscovei pentru a-și opri agresiunile. Cu toate acestea, lipsa acțiunii concrete naște întrebarea: ce anume ține UE pe loc?
Spaimele financiare și ecourile crizelor vechi
De la președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, până la alți economiști de top, există teama că confiscarea acestor active ar putea destabiliza euro și ar atrage consecințe de amploare pe piețele financiare. Memoriile crizei datoriilor suverane din Zona Euro încă bântuie liderii financiari, provocând paralizie decisivă.
Ironia este că înghețarea inițială a activelor, o mișcare mult mai riscantă pentru stabilitatea euro, a fost acceptată fără probleme. Aceste temeri actuale par mai degrabă exagerate decât fundamentate. Mai grav este faptul că, în numele acestor spaime financiare, se sacrifică sprijinul necesar pentru Ucraina.
Paralizie politică în fața realității războiului
Între timp, liderii politici, precum Bart De Wever, avertizează că confiscarea activelor rusești ar echivala cu un „act de război”. Implicând „riscuri sistemice pentru întregul sistem financiar global”, astfel de afirmații ignoră esențialul: Rusia este deja în plină desfășurare a unui război ilegal, iar consecințele sunt resimțite de majoritatea țărilor occidentale.
Mai mult decât atât, Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor fonduri, obține beneficii fiscale uriașe din prezența acestora. Paradoxul? Belgia preferă veniturile temporare în fața unui efort semnificativ pentru a susține Ucraina.
Soluțiile există, dar curajul european lipsește
În loc să transfere activele direct în Ucraina, acestea ar putea fi gestionate prin intermediul unui fond special, cu guvernanță UE, generând venituri susținute pentru sprijinul Ucrainei pe termen lung. O astfel de soluție echilibrează nevoia de utilizare a fondurilor și cerința de reversibilitate în dreptul internațional.
Activele, gestionate activ, ar putea genera venituri considerabile, reducând presiunea asupra contribuabililor vestici. Cu toate acestea, reticența politică continuă să prevaleze, în timp ce Ucraina plătește prețul inacțiunii europene.
Inerția UE: de la victorie la un posibil eșec
Blocajul european seamănă mai mult cu un auto-sabotaj. Lipsa unei strategii clare și tergiversările pot strica șansele de a folosi aceste active pentru a obține un avantaj economic și politic. În absența acțiunilor ferme, Europa riscă să lase ușa deschisă pentru ca aceste fonduri să se întoarcă la Kremlin.
Cu un orizont al deciziilor limitat de următoarele reuniuni, ceasul ticăie pentru Europa. Schimbarea nu mai poate fi amânată, însă voința politică rămâne principala resursă absentă.
Sursa: www.politico.eu/article/russia-central-bank-assets-ukraine/