Suedia introduce închisori pentru copii de 13 ani: un pas controversat în fața criminalității juvenile
Suedia se află într-o situație fără precedent, anunțând măsuri radicale prin care intenționează să construiască închisori destinate copiilor de doar 13 ani. Această decizie, comunicată de agenția de presă Reuters, răspunde unei creșteri alarmante a criminalității asociate cu bandele, fenomen tot mai vizibil în ultimul deceniu. Majoritatea infracțiunilor grave sunt comise de minori, iar autoritățile suedeze se confruntă cu provocarea de a gestiona această situație complexă și adesea îngrijorătoare.
Guvernul suedez, aflat la conducere din 2022, argumentează că politica sa anterioară, care promova o abordare mai blândă față de infractorii minori, a eșuat. În contextul alegerilor din luna septembrie, unde tema criminalității domină discuțiile, autoritățile au decis să adopte o poziție mai fermă. Astfel, copiii sub vârsta de 15 ani care comit infracțiuni grave vor fi închiși, înlocuind vechile metode care se bazau pe asistența socială.
Suedia se confruntă cu o creștere semnificativă a criminalității organizate, cu bande implicate în activități variate, precum traficul de droguri și jafuri, având un impact economic semnificativ, estimat la aproximativ 185 de miliarde de coroane suedeze (20 de miliarde de dolari) anual. Poliția estimează că în jur de 17.500 de membri activi ai bandelor și 50.000 de susținători sunt activi în țară. Aceste grupuri recurg adesea la rețele sociale pentru a recruta adolescenți și chiar copii de 11 ani pentru a comite infracțiuni.
Noua legislație propusă vizează reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani, un prag considerat destul de scăzut comparativ cu majoritatea țărilor europene. Minorii găsiți vinovați de fapte grave vor fi plasati în închisori speciale, care includ și facilități speciale pentru fete. Ministrul Justiției, Gunnar Strommer, a subliniat urgența acestei măsuri, menționând că în 2025, 52 de copii sub 15 ani au fost implicați în procese pentru crime sau tentative de omor, evidențiind astfel gravitatea problemei criminalității juvenile în Suedia.
Parlamentul suedez este programat să voteze legea pe 15 iunie, cu o revizuire planificată la cinci ani după implementare. Printre strategiile guvernului pentru combaterea violenței asociate bandelor se numără nu doar închisorile pentru minori, ci și măsuri pentru încarcerări mai lungi și îmbunătățirea abilităților poliției. Autoritățile susțin că o astfel de represiune deja a condus la o scădere a omuciderilor, de la 62 în 2022 la 44 în 2025. Totuși, recrutarea copiilor în bande rămâne o provocare extrem de complexă, iar noul sistem de închisoare este văzut ca un mecanism de descurajare pentru potențialii infractori.
Viața celor tineri care vor ajunge în închisoare va fi centrată pe educație. În închisoarea Rosersberg, de exemplu, accentul se va pune pe educație, iar în timpul liber, deținuții vor avea acces la televiziune, jocuri video și activități sportive. Gabriel Wessman, guvernatorul închisorii, recunoaște provocările de a crea un mediu prietenos pentru adolescenți, având în vedere că mulți dintre aceștia nu au fost niciodată separați de părinți. Este esențial ca sistemul penal să ofere sprijin adecvat pentru a-i ajuta pe acești tineri să treacă dificultățile pubertății.
Deși guvernul speră că aceste măsuri de închisoare vor proteja societatea și vor aduce dreptate victimelor, criticii își exprimă scepticismul în legătură cu eficiența lor. Un raport recent al Oficiului Național de Audit al Suediei arată că 90% dintre tinerii membri ai bandelor care au fost supuși unor servicii sociale recidivează, sugerând că strategiile actuale nu reușesc să schimbe traiectoriile acestor copii.
În acest context, voci din opoziție, cum ar fi Wilma Roth, purtătoarea de cuvânt a Partidului de Centru, argumentează că acești copii de 13 ani sunt vulnerabili și ar trebui să beneficieze de tratament adecvat în loc de a fi închiși. De asemenea, autoritățile suedeze de aplicare a legii și personalul din închisori își exprimă preocupările legate de impactul pe termen lung al acestei legislații asupra viitorului minorilor.
În peisajul internațional, țări ca Marea Britanie și Irlanda de Nord, unde vârsta răspunderii penale este de 10 ani, încep să dezbată ridicarea acestui prag. Danemarca, care a redus vârsta răspunderii penale la 14 ani în 2010, nu a observat niciun impact pozitiv asupra ratei criminalității ca rezultat al acestei măsuri, ceea ce sugerează că deciziile guvernului suedez trebuie să fie bazate pe o analiză atentă a lecțiilor învățate din exemplele altor țări.