Publicația Politico aduce în prim-plan o analiză alarmantă realizată de Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire la impactul crescut al conflictelor internaționale asupra datoriilor guvernamentale globale. În ediția sa semi-anuală a Monitorului Fiscal, FMI subliniază cum războiul din Iran, în colaborare cu o tendință deja îngrijorătoare, amenință să agraveze criza datoriilor într-un context economic deja fragil.
Creșterea datoriilor globale
Conform FMI, datoria publică globală a atins 94% din produsul intern brut (PIB) anul trecut și se preconizează că va depăși 100% până în anul 2029. Această ascensiune este în mare parte cauzată de deficitele persistente ale țărilor mari, precum Statele Unite, China și Japonia. De exemplu, SUA experimentează un deficit guvernamental de 7-8% din PIB, în ciuda unei economii care funcționează aproape la capacitate maximă.
Presiuni fiscale crescute
În contextul în care cheltuielile guvernamentale cresc pe fondul conflictelor militare, FMI avertizează că măsurile economice destinate să susțină companiile și cetățenii afectează major prioritățile bugetare tradiționale, precum sănătatea, educația și pensiile. De asemenea, centralizările datoriilor sunt din ce în ce mai dependente de investitori volatili, contrastând cu modul în care economia asiatică își menține stabilitatea prin investitori interni pe termen lung.
Provocările generate de populația îmbătrânită
FMI face apel la o gestionare mai responsabilă a cheltuielilor publice, în special în contextul populației îmbătrânite care duce la o creștere inevitabilă a cheltuielilor sociale. Reformele trebuie să devină o prioritate, iar SUA a fost sfătuită să controleze creșterea cheltuielilor pentru Medicare și Security Social, iar Franța trebuie să discute reforma vârstei de pensionare după succesiuni de guverne care au ratat alte încercări de schimbare.
Perspective sumbru pentru bugetele europene
În final, FMI subliniază că măsurile de austeritate din guvernele europene, care au activat clauze de limitare a îndatorării pentru a susține creșterea cheltuielilor pentru apărare, vor duce la tensiuni crescute între prioritățile financiare. Aceste rulaje dunave vor crea dileme dificile în alocarea resurselor deja restrânse, iar consecințele pentru economiile locale ar putea fi devastatoare.