Împrumuturile comune pentru apărare: „O necesitate” conform ministrului spaniol de finanțe
Uniunea Europeană se află într-un moment de criză urgentă, încercând să își reconstruiască strategia de cheltuieli militare într-un context tensionat al relațiilor internaționale. Carlos Cuerpo, ministrul finanțelor din Spania, a declarat tranșant că blocul european trebuie să ia în considerare emiterea unei datorii comune pentru a finanța creșterea bugetului de apărare. Aceste declarații aprind o dezbatere deja clocotitoare în cadrul UE, în timp ce guvernele europene par incapabile să cadă de acord asupra acestei probleme arzătoare.
Așa-numitele „reguli fiscale flexibile” propuse de Comisia Europeană, care ar permite o mai mare lejeritate în cheltuieli, sunt considerate de Cuerpo insuficiente pentru a răspunde provocărilor monumentale de securitate. În schimb, el argumentează că împrumuturile comune ar trebui văzute drept o continuare logică a inițiativei Next Generation EU, care a mobilizat 650 de miliarde de euro în timpul crizei COVID-19. Apărarea și infrastructurile energetice interconectate sunt, în viziunea sa, niște „bunuri publice” evidente care necesită această abordare radicală.
Diviziunea politică din Europa: Austeritate versus solidaritate
O astfel de propunere generează însă fracturi adânci între statele membre ale UE. Statele conservatoare din Nord, conduse de Olanda, au declarat că povara datoriilor comune nu este o soluție, pledând în schimb pentru reduceri bugetare nepopulare. În schimb, țările cu datorii mari, precum Italia și Franța, consideră că această abordare comună este singura soluție viabilă pentru a evita sancțiuni din partea organismelor financiare europene. Friedrich Merz, liderul în cursa pentru cancelaria Germaniei, a sugerat recent o posibilă deschidere spre ideea împrumuturilor comune, marcând o schimbare subtilă, dar semnificativă în politica germană.
Spania, de la urmaș la lider în cheltuielile de apărare
Spania este, în prezent, lanterna roșie în cadrul NATO, cheltuind doar 1,28% din PIB-ul său pentru apărare. Cu toate acestea, guvernul spaniol intenționează să atingă obiectivul alianței NATO de 2% până în 2029, fiind deja unul dintre statele care și-au crescut cel mai mult investițiile în apărare în termeni absoluți. Cum poate un astfel de stat, sub presiunea constantă a bugetului său fragil, să își susțină ambițiile? Răspunsul, conform lui Cuerpo, este clar: împrumuturile comune și accesarea unor fonduri mai creative, inclusiv utilizarea Băncii Europene de Investiții și a Mecanismului European de Stabilitate.
Presiunea timpului și vectorii de scepticism
Deși Comisia Europeană estimează o nevoie de investiții suplimentare de aproximativ 500 de miliarde de euro în următoarea decadă, implemetarea unui plan concret rămâne blocată în labirintul birocrației și al conflictelor ideologice. În ciuda unor măsuri propuse care ar relaxa restricțiile pentru cheltuielile militare în cadrul regulilor fiscale, ministrul spaniol avertizează că astfel de ajustări nu sunt nici pe departe suficiente. Rămâne întrebarea crucială: ce alternative există? Cuerpo sugerează extinderea contribuțiilor private și utilizarea resurselor existente, dar avertizează că regula fiscală actuală, aplicată în izolare, nu va rezolva problema cronică de subfinanțare în apărare.
O dilemă politică fără soluții facile
Cu SUA încetând să mai joace rolul protectorului atotputernic al Europei și cu nevoia urgentă de a găsi noi surse financiare, UE se află într-o cursă contracronometru. Apelurile la solidaritate se ciocnesc de scepticismul fiscal al țărilor nordice, iar nevoia de protejare a intereselor colective devine subiectul unei fracturi care amenință coeziunea blocului european. În timp ce liderii discută, resursele indispensabile pentru protecția continentului rămân o promisiune îndepărtată.
Sursa: www.politico.eu/article/eu-wide-borrowing-for-defense-a-no-brainer-says-spains-finance-minister/